De ce este tensiunea kV cu litere mici și V cu litere mari? Stii motivul?

De ce este tensiunea kV cu litere mici și V cu litere mari? Stii motivul?

Unitatea de măsură în standardele internaționale este în general cu litere mici. Doar când vine vorba de unități numite după nume, precum Volt V, Ampere A, Kelvin K, Watt W etc., pentru a arăta respect față de predecesorii oamenilor de știință, se folosește majuscule, în timp ce alte unități care nu sunt denumite după nume umane sunt în general litere mici. Aceasta explică de ce V este majusculă.

În al doilea rând, pentru cuantificatori, ordinul inițial de mărime este de obicei cu litere mici. Dacă se folosește aceeași literă, cazul distinge adesea între diferite ordine de mărime, cum ar fi m Ω, M Ω, unde m minuscule reprezintă 1 × 10-3; Iar M majuscul reprezintă 1 × 106. Deci k aici reprezintă 1 × 103. Ar trebui să fie cu litere mici. (Poate că acest k minuscul este încă folosit pentru a-l deosebi de K (Kelvin).) În rezumat, se poate constata că kV ar trebui să fie k minuscul și V majuscul.

Pentru această întrebare, dacă aveți toate majusculele, oamenii pot înțelege, în principal din perspectivă academică, cum să le folosim în standardele naționale, trebuie să scriem conform standardelor.

Om de știință în domeniul energiei electrice 

                                           Volta V

Alessandro Volta, un celebru fizician italian, a fost renumit pentru inventarea „stivei Volta” în 1800. La 5 martie 1827, Volta a murit la vârsta de 82 de ani. În memoria lui, oamenii au numit unitatea de forță electromotoare volt.

                                                   Ampere A

Andre Marie Ampere a fost un fizician, chimist și matematician francez celebru. Ampere a făcut realizări remarcabile în studiul efectelor electromagnetice din 1820 până în 1827 și a fost cunoscut sub numele de „Newtonul electricității”. În memoria lui, unitatea internațională de curent a fost numită după numele de familie.

Simbolul standard al unității de măsură ar trebui să fie corect

Literarea literelor cu majuscule nu poate fi arbitrară. Trebuie folosite unități de măsură legale precum A, V, W, kV, kW, kVA, kvar, lx, km etc., cu o atenție deosebită pentru scrierea corectă a literelor simbolului unității. Toate simbolurile unităților convertite din nume personale, cum ar fi A, V, W, N, Pa și prefixele de peste megaocteți, cum ar fi M și G, trebuie scrise cu majuscule; În plus, toate sunt scrise cu litere mici, cum ar fi kV, MW, kvar, km etc. Pentru informații despre unitățile de măsură, consultați Capitolul 16, Paginile 773-783 din „Manualul de proiectare a distribuției de energie industrială și civilă”. La 16 noiembrie 2018, a 26-a Conferință Internațională de Metrologie a adoptat o rezoluție de „revizuire a Sistemului internațional de unități”, actualizând oficial cele patru definiții de bază ale unităților, inclusiv unitatea de masă standard internațională „kilogramul”. Noul Sistem Internațional de Unități redefinește unitatea de masă „kilogramul”, unitatea curentă „amper”, unitatea de temperatură „kelvin” și unitatea de cantitate a materiei „mol” folosind constante fizice.

                                                      Kelvin K

Kelvin, numit inițial William Thompson, a fost un renumit fizician britanic căruia i-a fost acordat titlul de Lord Kelvin de către Regina Angliei pentru realizările științifice și contribuțiile sale la Proiectul Atlantic Cable. Prin urmare, a fost redenumit mai târziu Kelvin și a stabilit o scală de temperatură absolută, resetând punctul de topire al apei la 273,7 grade Celsius; Punctul de fierbere este de 373,7 grade. Pentru a comemora contribuția sa, unitatea de măsură a temperaturii absolute se numește Kelvin (K).

                                                      Watt W

James Watt, un inventator britanic și o figură importantă în prima revoluție industrială. Primul motor cu abur practic a fost fabricat în 1776. După o serie de îmbunătățiri semnificative, a devenit un „motor primar universal” și a fost utilizat pe scară largă în industrie. El a deschis o nouă eră a utilizării energiei umane, aducând omenirea în „epoca aburului”. În memoria acestui mare inventator, generațiile ulterioare au desemnat unitatea de putere ca „watt” (abreviat ca „watt”, simbol W).

Extensie: Termenii de bază ai energiei electrice

Voltaj

Tensiunea, cunoscută și ca diferență de potențial sau diferență de potențial, este o mărime fizică care măsoară diferența de energie generată de o sarcină unitară într-un câmp electrostatic datorită diferitelor niveluri de potențial. Acest concept este similar cu „presiunea apei” cauzată de nivelurile ridicate și scăzute ale apei. Tensiunea este motivul mișcării direcționale a sarcinilor pentru a forma curent. Motivul pentru care curentul poate curge într-un fir este și pentru că există o diferență între potențial ridicat și potențial scăzut în curent. Această diferență se numește diferență de potențial, cunoscută și sub denumirea de tensiune. Cu alte cuvinte. Într-un circuit, diferența de potențial dintre oricare două puncte se numește tensiune între aceste două puncte. Litera U este de obicei folosită pentru a reprezenta tensiunea. Unitatea este volți (V), prescurtat ca volți, reprezentați prin simbolul V ca 1kV=1000V;

Notă: Unitatea de tensiune kV (k cu litere mici, V cu litere mari)

Cantitatea de sarcină care trece prin secțiunea transversală în unitatea de timp se numește curent. Datorită prezenței tensiunii (diferența de potențial), se generează un câmp electric, determinând sarcinile din circuit să sufere o mișcare direcțională sub acțiunea forței câmpului electric, formând astfel curentul în circuit.

Reprezentată de obicei prin litera I, unitatea este A (amperi), cu A (amperi), kA (kiloamperi) și mA (miliamperi); 1kA=1000A, 1A=1000mA.

Notă: În kA și mA, k și m sunt litere mici și A este majuscule

Din punct de vedere fizic, cantitatea electrică reprezintă cantitatea de sarcină transportată de un obiect. Reprezentăm cantitatea de energie electrică utilizată de echipamentele electrice sau de utilizatori, cunoscută și sub denumirea de energie electrică sau muncă electrică, care este valoarea cumulată a puterii într-o anumită perioadă de timp.

Unitate: kilowatt oră kW · h, megawat oră MW · h.

Notă: Unitatea kWh (k minuscule, W majuscule, h minuscule), MWh (M majuscule, W majuscule, h minuscule)

Curent continuu

Curentul continuu (DC) se referă la curentul care nu suferă modificări periodice de direcție și timp, dar este posibil ca magnitudinea curentului să nu fie fixă, rezultând generarea formei de undă. Cunoscut și ca curent constant. În general, curentul într-o baterie uscată este DC.

Curent AC

Curentul AC se referă la un tip de curent care suferă modificări periodice de dimensiune și direcție în timp. În procesele de generare, transformare, distribuție și comercializare a energiei electrice ale sistemului energetic, cea mai mare parte a energiei electrice este AC.